Ies pe balcon si privesc ceata deasa care atunci cand inspir, imi provoaca greata.De-abea zaresc, vis-a-vis de strada, blocul din fata.O lumina difuza, strabate particulele de apa, creand o atmosfera obscura, exact ca-n The Fog(http://www.imdb.com/title/tt0080749/), un film care m-a terminat psihic, pot spune, atunci cand eram mic.Mi-aduc aminte ca l-am vazut pe caseta video, la varmiu' Florin, in Slobozia, cam pe la 6-7 ani.In sfarsit, lasand amintirile de-oparte, incerc sa ma decid, daca sa ma duc sa ma pis, sau sa mai stau sa observ acest fenomen al naturii, care in acest moment, capata un fel de personificare ascunsa.Deci, m-am pisat, si-am revenit pe balcon, unde reiau contemplarea.Este destul de cald, tinand cont, ca stau pe balcon, pe 3 noiembrie, la 3 dimineata.Deja ma simt ca-n "Exorcizarea lui Emilly Rose", unde era faza aia trippanata, cu ora 3, ora necuratului(preamurdarului).
Deja devine mega spooky, iar muzica pe care o ascult, nu ajuta deloc, adik Hooverphonic-Music Box.Ok, sa las la o parte, chestiile dubioase, si ,sa revin cu picioarele pe pamant, pana la urma, nu-i decat o ceata, desi arata ca un smog.Cineva, deschide un geam, si subtil, si-aprinde o tigara.Sunetul brichetei, inchise tacticos, strabate ceata, ca un fuger.Privesc persoana care-si fumeaza placerea, deslusindu-i doar forma corpului, si punctul rosu al tigarii.Oare si ea se uita la mine?Hmmm....desi ne despart 30 de metrii, parca am fi la 30 de cm distanta.Parca-i simt privirea, strafulgetoare, taind ceata-n doua, si parcand-o fix in centrul fruntii mele.Fumul de tigara, parca se imbina cu ceata, si in acelasi tim , se aseaza pe hainele mele, imbibandu-se in fiecare strat de tesatura, ajungandu-mi la piele.Oare stie ca si eu privesc inapoi?Hm....paranoia incepede sa-si urmeze cursul...stau nemiscat un minut, cu scopul sa ma fac nevazut, sa par doar un costum agat alene, de-o prinzatoare , pe balcon, si totusi, fumeaza nestingherit, privind spre mine.Ce sa fac?sa ma misc, sa par neinteresat de aceasta batalie bizar-paranoica?nu...o sa stau pana-si termina tigarea.Si stau, si stau, si stau...pana cand ceata, destul de groasa fiind, acapareaza mica noastra experienta Hithcock. Ma intreb daca-o fi terminat tigarea?Oare ce gusturi, in ale tutunului o prefera?Dar lasa, ce mai conteaza acum, cand totul s-a sfarsit?nimic...
Privesc, in stanga, in dreapta, poate zaresc alt personaj nocturn, care-mi impartaseste solitudinea, dar in zadar.Doesc prea multe la aceasta ora, si tot la ce pot sa ma gandesc este ca:"de ce nu ma pot opri din stranutat!in ...plm!".Probabil am racit..cine stie, sau m-a pomenit cineva de vis-a-vis.Oare, ma-ntreb, exista fericire?Oare, ma-ntreb,exista D-zeu?Oare,ma-ntreb, exista iubire?...deoarece, aceste lucruri, pt. mine, sunt in ceata.Pana in prezent, nu a fost nimeni capabil, sa-mi confirme/infirme acest lucru.Oare, prin aceasta ceata, va fi cineva, care sa-mi elucideze vreodata, daca mai are rost?Oricum, subiectul ramane deschis , momentan, dar deadline-ul e aproape.Deja este aproape 4, mai am putin si scap de tripp-ul cu exorcizarea...stau si ma gandesc, ca trece viata asta, si ne straduim, in fiecare zi sa facem tot felul de cacaturi, si pt. ce?Care-i beneficiul?N-am reusit sa-nteleg, de ce trebuie sa facem ceva, in primul rand..trebuie sa ne simtim utili?sau ce?nu vad care este concordanta intre "a fi" si restul.
Nu sunt neaparat un adept al existentialismului dar, tot ceea ce ne inconjoara, mi se pare ultra, mega, supraevaluat.Si ma refer d.p.d.v. al relatiilor dintre oameni:haine, bautura, droguri, arme, gay, religie. Mi se pare, ca nimeni nu mai gandeste, cu propriul encefal.Suntem, si ma refer in general, niste sclavi ai societatii.Am ajuns niste consumatori de dorinte, care sunt inoculate involuntar.Pacat, ca ne complacem in asta.Ce mi se pare mai trist, este faptul ca multi stiu, dar le este prea frica, sau se complac, sa recunoasca.
Am ajuns, sa vorbim mai mult limba spaniola, decat romana.Tot ce aut pe strada este Cepcererepce,cepcererepce,cepcererepce...ce PULA mea inseamna?De cand cu muzichia asta staliana, nu mai suport portugheza si spaniola, care, drept vorbind, imi placea atunci cand canta Hulio.Acum, cand ascult Hulio, imi place, dar imi cauzeaza si crampe intestinale.Zici ca vrei sa faci ceva, dar iti iese altceva..cam asa-i cu mine, de fiecare data, am incercat sa fac ceva, si-aiesit ca un cur.Poate-s prea pesimist, poate nu.Si-ajung iar la faza cu a face ceva.Dar pana la urma, fiecare face ce vrea, nu?Tu cititorule inexistent, ce ai face?Ai striga catre figura din ceata, sau ai face pe stana de piatra, asteptand?Ai iubi, ai crede in D-zeu, si te-ai bucura, fara argumente solide?Esti o persoana credincioasa sau atee?Esti o persoana care iubeste, sau se foloseste de iubirea altuia?Esti o persoana fericita, sau mimezi fericirea?